Zilele astea se vorbeste tot mai mult de legalizarea casatoriilor in cazul cuplurilor gay . Pro si contra....de ce da si de ce nu. Religia, valorile familiei, traditia, conservatorismul, evolutia, medicina, sociologia, stiinta, psihologia, toate acestea dezbat aprins subiectul. Iata si parerea mea:
In ultimii ani s-au facut multe progrese in aceasta privinta, multe tari au devenit tolerante fata de membrii comunitatii LGBT, unele state chiar desfintand legi care permiteau discriminare pe criteriul identitatii sexuale, ba chiar legalizand casatoriile, concubinajul si adoptiile in cazul cuplurilor gay.
Astfel, comunitatea s-a dezvoltat in pasi repezi, pozitia marginala a acesteia fiind inlocuita cu una centrala, valorile ca "gay pride" sinceritatea si toleranta au fost imbratisate mai mult sau mai putin de mase, astfel ca astazi, multe filme, carti, melodii si mai stiu eu ce contin personaje si idei despre cultura si lifestyle-ul acesta.
Insa, oricat de mult se lupta pentru legalizarea casatoriilor pentru cupluri gay, multa lume nu este de acord cu acest lucru, invocand diverse motive ca moralitatea, Dumnezeu, constiinta, capacitatea de a accepta.
Desi, daca stai sa te gandesti, in cazul cuplurilor gay exista cele mai mici rate de avorturi, divorturi, violenta domestica, abandon parental, si tot odata, din ce in ce mai multe studii sugereaza ca in cazul cuplurilor gay exista mai mari sanse ca: ambii parteneri sa aiba studii superioare, un venit mai mare, un grad ridicat de implinire profesionala sau emotionala. Deasemenea majoritatea copiilor cu parinti gay au un nivel ridicat de trai, primind o educatie pertinenta si intelegand mai bine factori sociali ca: identitate, alegere, responsabilitate, personalitate, unicitate,acceptare,etc. Deasemenea, acestia au un grad scazut de violenta si de cele mai multe ori dezvolta inclinatii spre arta (muzica, dans, arte vizuale, arte moderne, performing, public speaking) Nu e de mirare, deci, ca majoritatea copiilor din cupluri gay definesc relatia cu familia lor una stransa, fericita, bazata pe incredere si intelegere.
In Statele Unite, unul din doua cupluri divorteaza de-a lungul relatiei, unul din patru americani a fost abuzat fizic de partenerul sau, unul din patru tineri americani nu reuseste sa absolve liceul, iar dintre cei care incep o facultate mai putin de 65% obtin o diploma. Adica mai putin de o treime din americani are o pregatire profesionala superioara.
Si totusi, de ce lumea incearca sa ii marginlizele, sa le refuze drepturile si sa ii incetineasca in lupta lor de a atinge fericirea? De ce nu pot sa accepte acesti oameni pentru ceea ce sunt? De ce nu pot sa-si calce pe orgoliu si sa plece urechea sa asculte un sfat sau o idee diferiita? De ce nu pot, in final, sa invete de la noi, asa cum si noi invatam de la ei...? Pentru ca se tem.. Se tem ca "homosexualii aia " sunt mai buni ca ei, ca pot fi mai fericiti, ca pot obtine mai usor ceea ce isi doresc, ca traiesc mai mult sau mai stiu eu ce prejudecati aberante. Se tem de esec, se tem sa fie comparati, se tem de necunoscut si de ei insisi.
Deci pana la urma cred ca e vorba de egalitate nu doar in drepturi, ci si in gandire, in valori, in respect, egalitate in sansa. E vorba de fapul ca unii, chiar si cu mai putin pot realiza mai mult. Aici e "problema"
